Sf. Teofan Zăvorâtul – Tâlcuiri

Miercuri[Fapte 23, 1-11 ; In. 16, 15-23] Înainte de Patimi, Domnul grăieşte către ucenicii Săi : « Puţin şi nu Mă veţi mai vedea ». Patimile şi moartea Domnului i-au izbit până într-atât pe Sfinţii Apostoli, că ochii minţii lor s-au întunecat şi ei au început să nu-L mai vadă pe Domnul ca atare ; lumina lor s-a ascuns şi ei stăteau într-un întuneric amar şi chinuitor. Acest tâlc l-a dat cuvintelor Sale Domnul Însuşi : « Voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura ; voi vă veţi tângui, dar tânguirea voastră se va preface în bucurie. » Se spune că orice suflet aflat pe drumul spre desăvârşire trece printr-o întunecare asemănătoare. Bezna îl învăluie din toate părţile şi nu ştie încotro să se îndrepte. Dar vine Domnul şi tânguirea se preface în bucurie. Pare-se că acest lucru este neapărat trebuincios, aşa cum femeia trebuie neapărat să se chinuie mai înainte de a aduce pe lume om. Oare nu se poate trage de aici învăţătura că în cel care n-a trecut prin asta nu s-a născut adevăratul creştin ?