Un blog special: ATELIERUL DE ARHITECTURĂ - LILIANA CHIABURU:
duminică, 4 octombrie 2009
"...porunca nu e cu neputinţă de îndeplinit. Totul e să ajungem la deplina unire de simţire cu ceilalţi, "
A nouăsprezecea duminică după Cincizecime
[II Cor. 11, 31-33, 1, 9; Lc. 6, 31-36] Porunca cea dintâi, porunca de temelie, este porunca dragostei. Mic cuvântul, atotcuprinzătoare lucrarea. E uşor să vorbeşti de dragoste, dar nu este uşor să ajungi la măsura cuvenită a dragostei. Nu e cu totul limpede nici cum se poate ajunge la ea ; tocmai de aceea Mântuitorul adaugă la această poruncă reguli lămuritoare : « Ca pe tine însuţi ; şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea ». Aici ni se arată măsura dragostei, care este, s-ar putea spune, lipsită de măsură ; căci are oare dragostea în sine vreo măsură şi este vreun lucru bun pe care omul nu şi-ar dori să-l primească de la ceilalţi ? Şi totuşi, porunca nu e cu neputinţă de îndeplinit. Totul e să ajungem la deplina unire de simţire cu ceilalţi, adică să primim în noi, deplin, simţirile lor, să simţim ceea ce simt ei. Când se va întâmpla asta nu vei avea nevoie să ţi se arate ce şi când să faci pentru ceilalţi ; inima însăşi o să-ţi arate. Tu îngrijeşte-te să te păstrezi în această stare, altfel se va apropia îndată egoismul, te va întoarce în cochilia ta şi te va zăvorî în ea. Atunci nu o să mai mişti un deget pentru altul, n-o să arunci nici o privire, de-ar şi muri acela. Atunci când Domnul a grăit : « Iubeşte-l pe aproapele tău », a vrut ca în locul nostru să intre în noi, adică în inima noastră, aproapele ; iar dacă în inimă va rămâne, la fel ca mai înainte, « eul » nostru, să nu te aştepţi la nimic bun.
Din Tâlcuirile Sfântului Teofan Zăvorâtul.
Sursa icoanei: http://de-vorba-cu-mine.blogspot.com/2009_04_01_archive.html***
RECOMANDARE de lectura
Arhim. IOIL Konstantaros, Predicator al Sfintei Mitropolii de Driinoupolis, Pogoniani şi Koniţa
Dacă într-adevăr oamenii ar vrea să studieze şi să aplice Sfânta Evanghlie, atunci nu doar societatea noastră ar fi deosebită şi cu adevărat umană, ci ne-am fi apropiat şi de virtuţile pe care le are Însuşi Părintele nostru cel Ceresc.
Exact acest adevăr ne învaţă şi pericopa evanghelică pe care o vom auzi duminică în sfintele noastre biserici. Prin deosebita sa harismă literară şi prin darul excepţional al dumnezeieştii insuflări de care a dispus, Sfântul Evanghelist Luca descrie cuvintele pe care Domnul nostru Iisus Hristos le dezvăluie în Predica de pe Munte.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
