Δόξα Πατρὶ καὶ Υἱῷ καὶ Ἁγίῳ Πνεύματι - ΚΟΙΝΩΝΙA -

Δόξα Πατρὶ καὶ Υἱῷ καὶ Ἁγίῳ Πνεύματι - ΚΟΙΝΩΝΙA -

sâmbătă, 12 iunie 2010

Despre calea vieţii şi calea morţii


"Căile lui Dumnezeu ni se par din când în când rele numai
din pricina păcatelor noastre"

Unele căi par drepte în ochii omului, dar sfârşitul lor sunt căile morţii(Pildele lui Solomon 14 : 12).


Oamenilor uneori li se pare că vieţile celor nelegiuiţi sunt drepte, pentru că ei, fără de Dumnezeu fiind, reuşesc în toate  şi sunt mereu  bogaţi. O, de ar vedea ei  care sunt şi sfârşiturile unor astfel de vieţi ! Ei ar fi îngroziţi şi ar fugi ca de foc să calce pe urmele lor!
Dacă sfârşitul unei căi este pieirea, atunci cum ar putea fi bună calea aceea ?
Prin urmare, o, omule, să nu mai zici că este dreaptă calea căreia tu nu îi vezi şi capătul.  Tu întrebi :  dar cum aş putea eu, om limitat şi slab,  să văd sfârşitul cel nevăzut al unei căi lungi ? Tu poţi vedea acel sfârşit în două moduri : citind Sfintele Scripturi sub oblăduirea şi în lumina trăirii Ortodoxiei şi observând sfârşitul căii vieţii celor din jurul tău care mor înaintea ta. Chiar şi aşa, tot primul mod este mai de încredere, şi dacă te lipeşti cu toata puterea ta de el, atunci cunoaşte că nu te vei împiedica niciodată în noaptea morţii celei veşnice.
Doar acea cale şi acea viaţă este dreaptă care este arătată de Domnul dreaptă. Toate celelalte căi, care pot părea drepte minţii tale, dar care nu sunt şi calea arătată de Domnul, sunt rele şi fatale. Iată, până şi fiarele cele sălbatice au căile lor, dar oare vei merge pe ele dacă ţi se par  ţie adevărate ? Nu, tu  nu trebuie să mergi pe ele, afară doar dacă vrei să cazi în fălcile  acelor fiare sălbatice. Ci tu să umbli doar pe căile lui Dumnezeu, chiar dacă ţie nu-ţi par bune, căci ele drepte sunt. Căile lui Dumnezeu ni se par din când în când rele numai din pricina păcatelor noastre. Dacă am fi fără păcat, dacă minţile  noastre nu ar fi strâmbate de păcat, nouă nu ne-ar mai putea părea nici măcar o clipă că mai există şi alte căi drepte în afară de căile Domnului. Dar minţii celei strâmbate de  păcat multe  din căile morţii îi par căi ale vieţii  şi singura  care este adevărată îi pare falsă.
O Atotvăzătorule Doamne, Călăuzitorule al nostru, îndreptează minţile  noastre ca pe căile cele rele noi să nu umblăm. O Stăpâne Iisuse Hristoase, Tu eşti singura Cale, Adevărul  şi Viaţa, iar cele căi pe care noi ni le născocim în afară de Tine rele sunt, minciună şi moarte.
Ci numai Ţie în veac Ţi se cuvine mulţumita şi slava. Amin.
Proloagele de la Ohrida, volumul I(13 iunie)

Sihaştrii şi Sfânta Împărtăşanie



Mare şi minunată este taina Sfintei Euharistii! Până şi anahoreţii şi sihaştrii nu tânjeau după nimic altceva decât după posibilitatea de a  primi Sfintele Taine. Sfânta Maria Egipteanca l-a implorat pe Sfântul Zosima să-i aducă Sfânta Împărtăşanie la Iordan şi să o împărtăşească. Întorcându-se de la Sfântul Onufrie, Cuviosul Pafnutie a găsit o umilă comunitate de patru tineri asceţi în deşert. Când Sf. Pafnutie i-a întrebat dacă şi cum au primit Sfânta Împărtăşanie, ei au răspuns că un înger al lui Dumnezeu  îi cerceta în fiecare sâmbătă şi duminică şi le administra Sfintele Taine. Pafnutie a rămas cu ei până  sâmbăta următoare şi s-a convins. Când s-a luminat de ziuă sâmbătă dimineaţă, întreaga comunitate a fost învăluită cu o mireasmă nespus de minunată şi, pe când erau la rugăciune,  un înger al lui Dumnezeu  în chipul unui tânăr frumos, strălucitor ca lumina[ soarelui], şi-a făcut apariţia cu Preacuratele Taine. Pafnutie s-a înspăimântat şi  a căzut cu faţa la pământ de frică. Dar ei l-au ridicat şi l-au adus la înger ca şi el, dimpreună , să se cuminece din mâinile îngerului. 

Potrivit propriei mărturii, Sfântul Onufrie a primit şi el Sfânta Împărtăşanie din mâinile unui înger aşa cum s-a întâmplat cu mulţi anahoreţi şi eremiţi. Deci este greşit cu totul să credem că sihaştrii şi eremiţii  nu primeau Sfânta Euharistie. Dumnezeu, Care avea grijă de hrana lor trupească, nu i-a lăsat fără hrana cea de-Viaţă-Dătătoare a Trupului şi Sângelui Domnului Hristos. 
Sfântul Nicolae Velimirovici
Sursa:

Icoana :