Δόξα Πατρὶ καὶ Υἱῷ καὶ Ἁγίῳ Πνεύματι - ΚΟΙΝΩΝΙA -

Δόξα Πατρὶ καὶ Υἱῷ καὶ Ἁγίῳ Πνεύματι - ΚΟΙΝΩΝΙA -

sâmbătă, 29 august 2009

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sursa : http://molonlabe70.blogspot.com/2009/08/beheading-of-holy-glorious-prophet.html



Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul


Sfinte Ioane Botezătorule, cel mai mare om născut din femeie, Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos, pustnic desăvârşit, înger în trup, postitor şi învăţător ales al săracilor, prooroc sfânt şi plin de îndrăzneală, ultimul prooroc al legii vechi, apostolul pocăinţei, prietenul îngerilor, ruda Maicii Domnului, întemeietorul monahismului, cel dintâi călugăr în legea harului, “Glasul care strigă în pustie: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!", roagă-te Preasfintei Treimi pentru toate popoarele pământului, roagă-te lui Dumnezeu cu îndrăzneala ta de prooroc, de mucenic, de apostol, de Botezător şi Înaintemergător, pentru păstori şi turmă, pentru tineri şi bătrâni, pentru sănătoşi şi bolnavi, pentru săraci şi îndestulaţi, pentru cei curajoşi ca şi pentru cei fricoşi, pentru cei curaţi ca şi pentru cei desfrânaţi, pentru cei ce postesc ca şi pentru cei ce nu postesc, pentru cei ce se roagă ca şi pentru cei ce nu se roagă, pentru cei buni ca şi pentru cei răi – ca pe unii după dreptate să-i mântuiască, iar pe ceilalţi să-i miluiască. Roagă-te lui Dumnezeu pentru părinţii care nu au copii, pentru copiii fără de părinţi, pentru mamele doritoare de copii, pentru cele care îşi urăsc copiii, pentru cele care nu ştiu sa-şi crească copiii în frica lui Dumnezeu, pentru cele ce îşi blesteamă copiii, pentru părinţii care îşi smintesc sau îşi ucid copiii, pentru văduve şi pentru orfani.

Sfinte Ioane Botezătorule, roagă-te lui Hristos pentru sufletele noastre! Roagă-te să ridice păcatele noastre, să ierte nedreptăţile noastre, să mângâie inimile noastre, să sporească credinţa, nădejdea şi dragostea noastră, să înmulţească curajul nostru, să alunge frica de la noi şi să picure în sufletele noastre mai multă lumină, dragoste, înţelepciune, bucurie de viaţă, dor de Dumnezeu, milă de oameni şi grijă pentru mântuire. Învaţă-ne a ierta mai mult, a ne ruga mai mult, a posti şi a răbda, a ne smeri mai mult şi a mărturisi pe Hristos în toată viaţa noastră ! Amin.

Am primit această rugăciune în Sfânta Biserică de la sora Doiniţa. Doamne ajută!

Fresca este de la M-rea Turnu - Prahova

"Rugăciunea este întotdeauna expresia relaţiei noastre cu Dumnezeu."

Trebuie să staţi cu atenţia în inimă înaintea Domnului

Esenţa rugăciunii constă în a sta cu mintea înaintea Domnului şi a striga către El, având sentimente fie de mulţumire, fie de preamărire, fie de căinţă, fie de frică, fie de nădejde, fie orice alt sentiment, care să se îndrepte către Domnul. Dacă nu ar exista vreun sentiment către Domnul, rugăciunea nu ar fi rugăciune. Când cineva are simţire, nu are timp să dea atenţie la poziţia exterioară nici a întregului trup, nici a diferitelor lui mădulare[...]. În inimă trebuie să staţi cu atenţie, dar nu înaintea inimii, ci înaintea Domnului. Dacă Domnul nu este în atenţia voastră, nici rugăciunea nu există.(Scrisoarea 899. Seria 5. Pag. 169-170)

Cel mai mult să vă îngrijiţi de simţirea în rugăciune

Este rugăciunea în rânduială ? Rugăciunea este întotdeauna expresia relaţiei noastre cu Dumnezeu. Când rugăciunea este bună, fierbinte, plină de osârdie, atunci şi relaţia noastră cu Dumnezeu este bună. Atunci totul merge bine. Osteniţi-vă să vă întăriţi rugăciunea dacă ea a slăbit.

Când rostiţi rugăciunea, cel mai mult să vă îngrijiţi de simţirea în rugăciune : de credinţă, de nădejde, de mulţumire, de căinţă, de lăsarea în voia lui Dumnezeu şi de toate celelalte.

Când vă vizitează vreun simţământ la rugăciune, opriţi-vă la el şi înfierbântaţi-l cât timp vă rămâne în suflet. Iar când el pleacă, chemaţi altul. Şi aşa toată ziua. Aceasta va fi rugăciunea neîncetată. Simţirea uneori vine de la sine, iar alteori trebuie s-o provocăm. Cum ? Prin meditaţii dumnezeieşti sau cugetarea la toate tainele credinţei, mai ales la lucrarea mântuirii şi la sfârşitul tuturor lucrurilor. Treceţi mai des cu mintea prin toate aceste lucruri şi neapărat unul va ajunge în suflet. Şi iată simţirea. Domnul să vă binecuvinteze !(Scrisoarea 1025. Seria 6. Pag. 177-178)

Sf. Teofan Zăvorâtul, Rugăciunea, Ed. Cartea Ortodoxă – Ed. Egumeniţa, 2008

Nu te măsura pe tine

Bine faceţi că nu daţi mare importanţă la ceea ce aveţi. Nimicuri... ce treabă aveţi cu ele ?! Şi, în general, nu trebuie să vă ocupaţi prea mult de propria persoană. Sfinţii Părinţi spun : « Nu te măsura pe tine ». Cea mai bună măsură pentru sine este : « Nu am nimic. Doamne, dă-mi să pun început bun ! Doamne, cu judecăţile pe care le ştii, mântuieşte-mă ! » Şi alungaţi orice gând care vă spune să vă măsuraţi şi, uitând cele ce sunt în urmă oricare ar fi ele, spre cele dinainte să tindeţi.(Comp. Filip. 3, 13). Vrăjmaşul va îndeamnă să vă măsuraţi pentru ca îngâmfarea să strice tot. Să spuneţi totdeauna în sinea voastră : « Nu am nimic, nu am de ce să mă măsor ». (Scrisoarea 256. Seria 2. Pag.93)

Sf. Teofan Zăvorâtul, Rugăciunea, Ed. Cartea Ortodoxă – Ed. Egumeniţa, 2008