Articol de Kevin O'Flynn
Moscova – Florile încă mai împodobesc porţile bisericuţei de lemn Sf. Ap. Toma din sudul Moscovei, unde Părintele Daniil Sisoev a slujit. Ele reprezintă o izbucnire de durere pentru pierderea preotului care a construit această parohie din nimic şi care spera să ridice, în locul modestei construcţii de lemn, o biserică de cărămidă destul de mare să cuprindă 2000 de oameni.
Patru garoafe roşii împodobesc fotografia preotului ucis pe 19 noiembrie, după ce un om înarmat neidentificat a intrat în biserica lui Sisoev şi l-a împuşcat, trăgând de două ori. Cineva a pus acolo un poem închinat părintelui. Un semn în apropiere arată că s-au pus camere video de supraveghere în biserică, în urma tragediei petrecute. La Sf. Toma s-a ţinut slujba de pomenire la 9 zile de la asasinat. Sisoev avea doar 35 de ani, dar îşi construise deja o reputaţie ca preot care s-a remarcat prin lucrarea de prozelitism în comunităţile musulmane din Rusia – un fenomen relativ nou pentru Biserica Ortodoxă.
Andrei Zolotov, jurnalist specializat în probleme religioase, spune că Sisoev era cunoscut pentru zelul sau misionar.
“Era unul dintre cei câţiva misionari eminenţi şi în acelaşi timp ,ca persoană ,un pic controversat – unul dintre cei care insistau pe necesitatea misiunii printre musulmani », a declarat Zolotov.
Sisoev încerca în mod activ să convertească musulmani, lucrând în comunităţile musulmane din capitală şi ajungând la miile de muncitori imigranţi care au venit în Moscova din Asia Centrală, Nordul Caucazului şi din alte zone. Obişnuia să se ducă la şantierele de construcţii ale oraşului, unde mulţi imigranţi sunt angajaţi, şi a convertit cu succes 80 de persoane.
Dar munca lui nu se oprea aici. El a scris şi cărţi în care îi avertiza pe creştini să nu se căsătorească cu musulmani şi posta pe net materiale video în care ataca Islamul. Exemplare ale cărţii sale « Un răspuns ortodox dat Islamului » s-au vândut la Biserica Sf. Toma din ziua morţii sale.
Sisoev a mai postat şi materiale video pe YouTube, în care deseori se exprima foarte critic la adresa credinţei musulmane. Într-unul din ele îşi încheia predica exprimându-şi nădejdea că, până la urmă, toţi musulmanii se vor converti la creştinism.
« Asta este. Să ne ajute Dumnezeu pe toţi », spune el în acest video. “Ne rugăm ca musulmanii să se convertească la creştinism şi să nu urmeze conspiraţia Profetului”.
« Sunt deja obişnuit cu asta acum »
Sinceritatea lui Sisoev nu a rămas neobservată, iar el a scris că a fost permanent ameninţat de musulmanii furioşi din cauza lucrării sale misionare.
"O să râdeţi, dar musulmanii iar m-au ameninţat că mă omoară. De data asta au făcut-o telefonic". Sisoev a scris pe blogul său în octombrie : « Este deja a 14-a oară. Înainte mă speriau, dar acum m-am obişnuit cu ele ».
După uciderea sa, soţia lui, Iulia, a scris despre premoniţia acestuia că va muri.
« Ne-a spus cu ce veşminte să-l înmormântăm. Atunci am glumit, spunând ca nu e cazul să vorbim despre asta, înca nu ştiam cine pe cine va îngropa », a mărturisit Iulia, « El a zis că eu îl voi îngropa pe el ! ».
Biserica Ortodoxă a devenit conştientă de importanţa muncii misionare în Rusia în ultimii ani. Zolotov spune că este un curent care s-a evidenţiat sub păstorirea noului Patriarh, Kiril, care conduce biserica de mai puţin de un an. « În ultimii ani, activitatea misionară a fost recunoscută tot mai mult ca prioritate absolută sau una dintre priorităţile de vârf », a spus el. « În esenţă, alegerea Patriarhului Kirill cu un număr mare de voturi a fost recunoaşterea faptului că avem nevoie de activitatea misionară. Nu este suficient doar să reconstruim biserica sau să stăm acolo şi sa spunem cât de importanţi suntem pentru istoria Rusiei ».
Parte a acestei misiuni este să ajungă la creştinii ortodocşi ruşi care nu participă la slujbele Bisericii. Diferite statistici arată ca numai între 3 şi 10 procente dintre ruşi iau parte la serviciul religios al Bisericii Ortodoxe, în timp ce 80 dintre ei se declară ortodocşi.
Dar mulţi oameni din biserică văd misionarismul extinzându-se dincolo de trezirea creştinilor ortodocşi adormiţi pâna la încercarea de a converti membri ai comunităţii musulmane la creştinism.
Zolotov spune că în timp ce politica oficială a bisericii nu aprobă făţiş prozelitismul printre musulmani, nici nu-i descurajează pe preoţi de la misiune. Patriarhul Kiril a condus funeraliile lui Sisoev, un gest în care mulţi au văzut o reliefare a suportului tacit pe care Biserica Ortodoxă îl dă activităţii misionare de convertire.
A atins un punct sensibil
Sisoev era unul dintre acei puţini preoţi activi integral în prozelitismul ortodox. Una dintre enoriaşele sale , Larisa Vasilieva, a fost crescută în Kazan, capitala Republicii Tatarstanului, majoritar musulmană, mama ei fiind musulmană şi tatăl creştin-ortodox. Ea a spus că Pr. Sisoev a atins un punct sensibil, vorbind deschis despre ceea ce de obicei rămâne o luptă surdă dusă de biserică pentru a influenţa cele 20 de milioane de musulmani din Rusia.
« Nimeni nu vorbeşte pe faţă despre asta în Kazan. Dai aici[în Moscova], el a vorbit deschis şi a scris sincer, mărturisindu-şi punctele de vedere, de aceea nu-l plăceau », a spus Vasilieva
« El a scris despre ceea ce gândesc şi alţii, dar se tem să o spună ».
Exceptând războaiele federale din Cecenia şi neliniştea crescândă din Nordul Caucazului, experţii afirmă că relaţiile contemporane dintre musulmani şi creştini au fost rareori tensionate.
Dar sunt temeri că situaţia se va schimba, deoarece Biserica Ortodoxă, sprijinită explicit de la Kremlin, încearcă şă-şi afirme rolul ei de purtătoare de stindard a identităţii naţionale ruseşti. Există temeri că asasinarea lui Sisoev va aduce tensiunile latente dintre cele două comunităţi la scenă deschisă(Şi bombardarea pe 27 noiembrie a căii ferate Moscova-St. Petersburg, în care 26 de persoane şi-au pierdut viaţa, poate amplifica tensiunile dintre creştini şi musulmani). Deşi atacul nu a fost încă asumat de nimeni, se speculează că el face parte dintre atacurile teroriste ale unei reţele din Nordul Caucazului.
Ca urmare a uciderii lui Daniil Sisoev, conducătorii religioşi ai comunităţilor ortodoxă, musulmană şi evreiască din Rusia au calificat actul uciderii unui preot drept « un păcat de moarte şi de neiertat », avertizând că "tragedia ar putea fi folosită de către forţele extremiste pentru a amorsa conflictele interetnice şi interreligioase".
Dar nu toţi enoriaşii sunt convinşi că responsabil pentru acest asasinat este neapărat un islamic extremist. Alţii atrag atenţia asupra unei dispute pentru pământ. Biserica « Sf. Toma » se confruntă cu probleme serioase în obţinerea aprobării de construcţie pe acest teren. Unii dintre discipolii lui Sisoev spun că moartea acestuia ar putea să fie legată de disputa amintită, nu de activitatea sa misionară.
Sursa :
