« Ştii prea bine ca şi creştin lucrurile care te vatămă, nu-i aşa ? Ei, să te osârduieşti să nu le faci. Ştii foarte bine şi faptele care te pot ajuta, faptele bune. Fă-le şi te mântuieşti cu ele. De aceea să te consideri ca şi cum ai fi într-un război, ca şi cum ai fi un soldat care te lupţi şi în dreapta şi în stânga să-l omori pe duşmanul tău, să nu-l laşi să dea înainte. Aşa şi noi creştinii, să ne luptăm cu patimile care ne vatămă, cu vrăjmaşul sufletelor, şi să ne osârduim să facem faptele cele bune.
Şi chiar dacă ne osârduim, omul e totdeauna neputincios, nu şi-ar putea împlini dorinţa, dar este Dumnezeu care ne ajută. Dumnezeu, dacă vede că aplecarea inimii tale nu-i falsă, atuncea ţi-ajută neapărat, e cu neputinţă să nu-ţi ajute. De multe ori întârzie să ne ajute ca să vadă hotărârea ta, osârdia ta. Dar dacă ne osârduim cu ajutorul lui Dumnezeu, bineînţeles, Dumnezeu ne ajută. »
Stareţul Dionisie, Duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Editura Prodromos, 2009
Prezentarea cărţii:
Notă : această carte de suflet folositoare mi-a fost recomandată şi dăruită spre lectură de către monahul Irineu, de la Mănăstirea Turnu(Prahova), un călugăr sfătos care a împlinit anul acesta, în februarie, 75 de ani. Dragostea faţă de mireni a părintelui se exprimă îndeosebi prin darul de cărţi duhovniceşti şi prin cuvântul de învăţătură pe care îl rosteşte la chilia sa, unde îi primeşte pe cei ce vor să aplece urechea spre binecuvâtata sa gură. Poate că uneori ni se pare aspru când ne vorbeşte despre nevoia de a face pocăinţă, ascultare şi voia lui Dumnezeu, fără teamă de oameni, fără să urmăm duhul ucigător al lumii, dar simţim că Domnul îi întăreşte cuvântul să ne trezească la realitate şi să ne îndemne să punem începutul cel bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu