Sf. Teofan Zăvorâtul – Tâlcuiri: « Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi. »

Sâmbătă[Rom.3, 19-26 ; Mt. 7, 1-8]. « Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi. » Ce mai necaz – judecăţile si osândirile ! Toţi ştiu că a judeca este un păcat şi totuşi numic nu este mai obişnuit în discuţiile noastre decât a osândi. Unii zic : « Să mă ierte Dumnezeu că osândesc », dar osândirea tot o duc până la capăt. Alţii se îndreptăţesc prin aceea că un om inteligent trebuie să aibă o atitudine faţă de cele ce se întâmplă şi se străduiesc să pară că judecă imparţial ; dar până şi cel mai simplu om nu poate să nu simtă în vorbele lor o bucurie trufaşă şi răutăcioasă. Osânda pe care Domnul o rosteşte asupra acestui păcat, rămâne, cu toate acestea, aspră şi neînduplecată. Cel care osândeşte pe alţii nu are îndreptăţire. Dar ce e de făcut ?Cum se poate scăpa de această pacoste ? Iată care e mijlocul cel mai bun de a scăpa de păcatul osândirii : a te socoti pe tine însuţi osândit. Cel care se simte pe sine astfel nu are timp să judece pe alţii, ci singurele sale vorbe vor fi : « Doamne, miluieşte ! Doamne, iartă păcatele mele ! »