Joi[Rom. 5, 10-16 ; Mt. 8, 23-27]. Se îndreptau spre ţărmul celălalt al mării. Domnul dormea. S-a pornit o furtună şi toţi au fost cuprinşi de groază, iar despre faptul că Domnul era cu ei şi, ca atare, nu aveau a se teme de nimic, au uitat. Aşa se întâmplă şi în viaţă, atât în afară, cât şi în cea lăuntrică. Se porneşte o furtună de strâmtoare sau de patimi, iar noi ne tulburăm până ce cădem sufleteşte, socotind că aşa e firesc ; dar Domnul ne trimite lecţia : « puţin credincioşilor ! » Şi pe bună dreptate ! Nu poţi să nu iei seamă la cele ce se petrec cu tine, dar poţi întotdeauna să-ţi păstrezi liniştea cugetului. Mai înainte de toate, vezi ce vrea de la tine Dumnezeu şi pleacă-te cu smerenie sub mâna Lui cea tare. Nu te tulbura, nu te îngrijora. Apoi ţine tare credinţa că Domnul este cu tine şi cazi la picioarele Lui în rugăciune ! Să nu ţipi însă : « Pier ! », ci strigă, încredinţându-te voii Lui : « Doamne, dacă vrei Tu poţi orice. Totuşi, facă-se voia Ta, nu voia mea. » Să fii încredinţat că astfel vei trece de furtuna ce se ridică.
Donează și tu o Biblie pentru copiii din școli și licee
Acum o săptămână
Totul despre pROST: http://vlad-mihai.blogspot.com/2009/06/profesorul-n-georgescu-ii-timite-la.html
RăspundețiȘtergere