Doamne, nu mă lăsa, când va veni greul ce trebuie să vină, să uit binele ce am primit de la Tine, cu neputinţă de răsplătit şi aproape neînţeles de slaba mea minte omenească!
Doamne, întru nevrednicie deplină mă bucur de darurile Tale!
Doamne, fără să fi meritat vreodată, gust mierea milei Tale!
Doamne, învaţă-mă să văd chipul Tău în fiecare făptură pe care Pronia Ta mi-a rânduit-o în calea vieţii mele!
Doamne, dă-mi să simt în taina inimii pe Hristos care trăieşte în cei ce Îl iubesc pe El!
Doamne, fă inima mea să-ţi cânte Ţie chiar şi printre lacrimi!
Doamne, dacă e dragoste, eşti Tu! Dacă e bucurie, eşti Tu! Dacă e pace, numai prin Tine a venit!
Doamne, cuvintele mele sunt aşa de sărmane, dar inima mea e atât de plină, Tu ştii!
Ţi-aş spune mai multe, Doamne, dar Tu nu ai nevoie de cuvinte ca să ştii totul chiar mai bine decât mine! De aceea, Te rog, iubite Doamne, învaţă-mă să tac, măcar atunci când nu mai e nevoie de cuvinte!
Sursa icoanei: http://prgabriel.wordpress.com/2008/page/4
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu