Sf. Tihon: "...dragostea multora s-a răcit ; s-au înmulţit fărădelegile ; zi de zi păcatul creşte ; se înmulţesc tot mai mult păcatul şi răutatea"

144. Războiul civil

Auzim uneori că în lume are loc un război civil. Aceasta se întâmplă atunci când locuitorii unei patrii sau ai unui oraş se ridică unii împotriva altora. Asemenea fac şi creştinii când se ridică unul împotriva altuia şi  se rănesc. Creştinii au o unitate strânsă între ei ; ei sunt uniţi printr-o legătură mult mai însemnată decât locuitorii unei ţări sau ai unui oraş. Ei toţi au o singură credinţă ; mărturisesc un singur Dumnezeu – pe Tatăl, Fiul şi pe Sfântul Duh - , pe Care Îl cheamă, Căruia i se roagă şi Îl slăvesc ; ascultă acelaşi cuvânt dumnezeiesc, se botează cu acelaşin Botez ; toţi sunt într-o unică biserică ; toţi se împărtăşesc cu aceleaşi Sfinte Taine, sunt chemaţi la aceeaşi viaţă veşnică ; de la acelaşi Hristos îşi iau numele de creştini ş. a. m. d. Vezi, creştine, cum sunt legaţi creştinii între ei ? Cu adevărat mai mult decât concetăţenii şi fraţii după trup. Dar când se ridică unii împotriva altora atunci se porneşte între ei « războiul civil ».[...]

S-a scris despre primii creştini :

« Iar inima şi sufletul mulţimilor celor ce au crezut erau una »(Fapte 4, 32). Şi însuşi Domnul aceasta o aşteaptă de la creştini :

« Poruncă nouă dau vouă : să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit  pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii »(Ioan 13, 34-35)

Asta a fost cândva, creştine ! Nu, să nu le mai cauţi pe acestea. Căci dragostea multora s-a răcit ; s-au înmulţit fărădelegile ; zi de zi păcatul creşte ; se înmulţesc tot mai mult păcatul şi răutatea. Împotriva cui ? Împotriva creştinilor. Din partea cui ?  Din partea creştinilor ! Fraţii s-au ridicat împotriva fraţilor şi « vrăjmaşii omului sunt casnicii lui »(Matei 10, 36).

Pretutindeni se aud jalbe şi plângeri ; văzduhul însuşi vuieşte plin de glasuri tânguitoare. Văduva reclamă şi plânge : acel bogat mi-a luat pământul sau pădurea ş.a.  Omul sărac şi necăjit suspină : unde să trăiesc ? Acel asupritor m-a alungat de pe pământul şi din casa mea. Într-altă parte, ţăranul se jeluieşte : atâtea zile din săptămână  trudesc pentru stăpânul meu ; când să mai muncesc la casa mea, pentru ai mei ?

Aproape toţi, ca într-un glas, se jeluiesc : nu putem să aflăm dezlegarea necazurilor noastre ; unde să mergem, unde să căutăm dreptate ? Niciunde nu se judecă fără bani. Unul se mâhneşte şi se plânge : acel negustor m-a înşelat la marfă. Şi altul îi răspunde : unde să nu afli una ca aceasta ? În ce oraş ? Oriunde mergi şi orice ai vrea să cumperi, pretutindeni trebuie să te păzeşti de înşelare, căci peste tot cer5 preţ mai mare decât costă marfa. Toţi s-au deprinds cu unele ca acestea şi încă îşi întăresc cuvântul prin chemarea numelui lui Dumnezeu. Iată creştinii veacului de astăzi !

O, cât de mult s-au depărtat asemenea creştini de cei de la începuturi, care erau o singură inimă si un cuget ! De aici se vede că şi creştinismul este unul mincinos. Odinioară creştinii se ajutau unii pe alţii, dar astăzi se alungă unul pe altul şi se stârnesc unul împotriva altuia ; din aceasta se cunoaşte că s-a apropiat venirea Domnului, când, pe neaşteptate, ziua Domnului va veni « ca un fur »(2 Petru 3, 10)

O, sărmani şi orbi creştini ! Cine v-a învăţat să trăiţi aşa ? Ce proroc, ce apostol sau învăţător ? Oare nu ne învaţă toţi aceia să trăim în frica lui Dumnezeu, să ne iubim unul pe altul, să avem pace şi înţelegere între noi ? Luaţi aminte şi veţi cunoaşte că faptele voastre sunt de la duhul cel rău. El urăşte dragostea, înţelegerea şi pacea, pentru că este duhul vrajbei şi al răutăţii ; se sârguieşte în fel şi chip să dezrădăcineze dragostea şi să sădească duşmănia şi astfel îi învaţă pe creştini să rănească şi să întărâte.

Suflete temător de Dumnezeu, rabdă tot ceea îţi vine de la creştinii cei mincinoşi şi făţarnici, căci Domnul îţi grăieşte : « Cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui. Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii »(Matei 24, 13 ; Apoc. 2, 10).

 

Sfântul Ierarh Tihon din Zadonsk – Comoară duhovnicească din lume adunată, Editura Cartea Ortodoxă – Editura Egumeniţă, 2008, pp.511-512.