« Pe Hristos se cade să-L iubeşti mai mult decât pe mamă şi pe tată,
mai mult decât pe soţie şi copii, mai mult decât pe fraţi şi pe surori şi
chiar mai mult decât pe tine însuţi ! »
Vedem în lume că fecioarele logodite devin miresele bărbaţilor lor. Tot aşa şi sufletele creştine, binecredincioase, se logodesc prin botez cu Mirele Ceresc, cum spune Apostolul către creştini : « Căci vă râvnesc pe voi cu râvna lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit unui singur bărbat, ca să va înfăţişez lui Hristos, fecioară neprihănită »(2 Cor. 11, 2). Taina aceasta mare este ! Este mare şi de nepătruns cu mintea. Cinste, slavă şi vrednicie mai mare ca aceasta nu există, ca sufletul omului să se logodească şi să devină mireasa Împăratului Ceresc, Fiului lui Dumnezeu, « împodobit cu frumuseţea mai mult decât fiii oamenilor »(Psalm 44, 5). Cine poate pricepe şi cerceta iubirea de oameni a lui Dumnezeu ? Cine poate grăi despre nobleţea, cinstea, slava şi vrednicia sufletului creştin, care s-a logodit cu Mirele Ceresc ? Ia aminte la aceasta, suflete al meu! Adu-ţi aminte, creştine, că şi sufletul tău este logodit mireasă Acestui Mire preaslăvit !
După cum vedem, mireasa îl iubeşte numai pe mirele ei şi numai aceluia îi face pe plac. Tot aşa şi sufletul creştin trebuie să-L iubească numai pe Hristos, Mirele lui, şi numai Lui să-I facă pe plac. Nu-i place mirelui acea mireasă care se poartă cu dragoste faţă de alt iubit, de aceea o părăseşte. Tot aşa se întoarce Hristos de la sufletul creştin care arată dragoste faţă de lume şi de păcat, acestora făcându-le pe plac.
O, cât de grav păcătuieşte înaintea lui Hristos un asemenea suflet ! Cât de nerecunoscător şi de neruşinat se poartă ! Ce mare este nenorocirea lui dacă el, întoarcându-se de la preadulcele şi preaiubitul Mire Ceresc, se îndreaptă spre dragostea necurată şi scârboasă a păcatului şi a lumii ! Creştine, te rog, ia aminte: nu te-ai întors şi tu oare de la Mântuitorul tău Hristos spre păcat şi spre lume ? Oare nu iubeşti altceva la fel sau – ceea ce este şi mai rău – chiar mai mult decât pe El ? Pe Hristos se cade să-L iubeşti mai mult decât pe mamă şi pe tată, mai mult decât pe soţie şi copii, mai mult decât pe fraţi şi pe surori şi chiar mai mult decât pe tine însuţi(Matei 10, 37-39. Aceasta aşteaptă de la tine, pentru că El aşa te-a iubit, încât S-a dat ca jertfă pentru tine.
Priveşte ce frumoase sunt cerul, soarele, luna şi stelele şi celelalte creaturi ale Lui ! Dar pentru nici una dintre ele nu a binevoit El aşa, ca pentru sufletul tău. Vezi cât de mult te-a cinstit El, de ce cinste şi slavă s-a învrednicit sufletul tău ![...]
Ascultă şi tu, suflete al meu, ascultă glasul Mirelui tău Hristos şi doreşte după bunătăţile Sale prea frumoase şi preasfinţite : « Că pe cine am eu în cer afară de Tine? Şi afară de Tine, ce am dorit pe pământ? Stinsu-s-a inima mea şi trupul meu, Dumnezeul inimii mele şi partea mea, Dumnezeule, în veac. Că iată cei ce se depărtează de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot cel ce se leapădă de Tine. Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nădejdea mea, ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului. » (Psalm 72, 24-27). Înjositoare îţi este, suflete, al meu, dragostea îndreptată spre păcat, spre lume şi spre iubirea de sine necuviincioasă. Iubeşte numai pe Cel ce te iubeşte, pe Iisus ; doreşte-L numai pe Cel ce te doreşte ; năzuieşte şi apropie-te numai de Cel ce te caută pe tine ! Fii împreună pătimitor cu Cel ce a pătimit pentru tine ; fii trezvitor dimpreună cu Cel ce ţi-a purtat de grijă ; fii curat dimpreună cu Cel curat ; fii iubitor dimpreună cu Cel iubitor ; fii blând dimpreună cu Cel blând ; fii smerit dimpreună cu Cel smerit ; fii răbdător dimpreună cu Cel îndelung răbdător ; fii milostiv şi milosârd dimpreună cu Cel milostiv ! Fereşte-te să te îndepărtezi de El în această viaţă, ca şi în veacul viitor să fii unit împreună cu El. Iar mie bine îmi este a mă alipi de Domnul !
Sfântul Ierarh Tihon de Zadonsk
Icoana:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu