Despre golani!

Nimic nu se opune mai flagrant voinţei lui Dumnezeu decât dictatura.

Dacă Dumnezeu, atotînţeleptul, l-a dăruit pe om, făptura Sa, cu libertate deplină, punând în mâinile lui responsabilitatea alegerii între bine şi rău, atunci nu te numeşti antichrist şi diavol când îi răpeşti semenului tău ceea ce Creatorul său a găsit de bine să-i dăruiască ?

Golanul are dreptul său sfânt de a fi golan, dacă aşa găseşte de cuviinţă. Fără a primi încuvinţarea « părintească » a preşedinţilor şi guvernelor totalitare ! Fără a fi bătut, la propriu, cu bâta, pentru a intra în « turmă » ! Fără a i se umple gura de sânge ca să tacă, să tacă, să tacă !!!

Golanul şi-a câştigat dreptul să strige rămânând gol de orice compromis! Golanul şi-a impus dreptul să protesteze refuzând orice prefăcătorie! Golanul crede în dreptul lui de a-şi exprima gândul, chiar când stârneşte indignarea “cuminţilor” pământului!

Golanul visează o lume după gândul lui Dumnezeu, în care nu este nimic interzis tocmai pentru a-ţi pune la încercare discernământul. Dumnezeu i-a pus altfel de “graniţe”: voinţa şi conştiinţa, nu poliţia şi dictatura. Singura “tiranie” sub care se aşează golanul este cea a lui Dumnezeu.

“Toate îmi sunt îngăduite”, ca să-mi dau seama singur că “nu toate îmi sunt de folos” şi să cresc în înţelepciune.