Nu ştiu dumneavoastră, dar eu, practic, nu mai fac faţă lecturii blogurilor, chiar dacă numai pe cele ortodoxe le citesc de obicei. Nu mai am timp.
De fapt, nu ştiu dacă e cazul să dureze atâta timp trecerea lor în revistă şi citirea materialelor de folos – destul de multe, zilnic! Înclin să cred că nu. Când mai facem pravila zilnică şi când mai citim din Sfânta Scriptură şi când ne mai rugăm?
Dar activităţile inerente unei zile, cele casnice? Dar alte probleme lumeşti ivite pe neaşteptate?
E năucitor dacă nu eşti rece şi decis să tai în carne vie! Adică ? La ce anume să renunţi?
Mă necăjeşte în mod deosebit faptul că am început să citesc din cărţile mele dragi duhovniceşti, care altădată mă hrăneau efectiv, într-un stil aproape "criminal", profesionist. Să dau un exemplu: „Asta ar merge pe blog! Asta ar fi interesantă! Asta se potriveşte zilei”etc. Şi s-a spulberat folosul lecturii! Prin gânduri, planuri, proiecte, opriri pentru a transcrie şi a posta, a căuta imagini şi linkuri. Nu vreau să fiu pesimistă şi, pe lângă acestea, să mă mai întreb şi:
„Cine are timp şi râvnă să citească toate câte le postez eu pe blog?”
Elimin această perspectiva descurajantă, dar tot planează deasupra capului meu sabia pierderii vremii cu prea puţin folos. Şi mă mai întreb, în final, oare înainte de a le descoperi( aceste bloguri) cum trăiam fără ele şi nu le simţeam lipsa? Şi dacă nu îmi trebuiau atunci, oare acum îmi trebuie cu adevărat? Sunt necesare pentru mântuire?
Răspundeţi dumneavoastră, dacă aveţi bunăvoinţă şi timp!
Eu citesc tot ce postezi si inca doua bloguri, dar pe unul dintre acestea il citescc selectiv deoarece amesteca lucrurile. Cea ce cred eu este ca poti renunte la orice in afara de rugaciune. Cu blogul poti face o pauza daca simti ca esti obosita. Daca simti ca ceva te odsedeaza renunta repede la acel lucru ca nu e de la Domnul. In Domnul este libertate si el numai in libertate primeste orice jertfa a noastra in relatia cu el nu este valabil cuvantul trebuie ci cuvantul voiesc. In rest toate raspunsurile le poti primi rugandu-te si asteptand raspunsul cu rabdare si cu inima deschisa. Ti-am spus asta deoarece eu asa fac si nu am ramas niciodata dezamagit. Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergereVa multumesc pentru ajutor si incerc sa pun in practica sfaturile. Chiar ca am obosit! Nu ma obsedeaza, dar a devenit un fel de rutina. Ma simt ca atunci cand am renuntat complet sa mai citesc presa, dupa revolutie, la un an sau doi. Nu mai suportam. Desigur ca este o diferenta, dar niciun exces nu e bun si nu e de la Domnul, dupa cuvantul Parintelui Duhovnic.
RăspundețiȘtergereCam asa e, draga sora... De asta nici noi n-am prea mai avut vreme sa facem recomandari de la alte bloguri... fiindca nici sa le citim nu am mai putut, de regula, in afara celor care se refereau la probleme de actualitate... abia am facut fata cu al nostru. In ce ne priveste, si pentru noi e un sacrificiu, fiindca daca ar fi dupa noi si daca n-am fi rugati efectiv de foarte multi oameni sa continuam... am renunta sau am rari foarte mult! Ne consuma total!
RăspundețiȘtergereIn alta ordine de idei, voiam sa te intrebam ce e cu linkul acela, cu Ganditorul? Ca nu pare un blog ortodox.
Pace si bucurie de la Domnul!
N-am verificat linkul. Am luat imaginaea de acolo pentru ca era mai clara! Imi cer scuze daca am facut rau. Ma uit sa vad ce e cu blogul respectiv. Sper sa nu fie antiortodox, atunci ar fi regretabil.
RăspundețiȘtergere