"Iubitule, dacă sufletul tău este drept către Domnul, din toate te vei folosi."

Iubitule, dacă sufletul tău este drept către Domnul, din toate te vei folosi. De vei vedea neguţător, zi către sine :

« Suflete, acela, cele vremelnice poftind, atâta se osteneşte şi rabdă ca să adune pe cele ce nu rămân lângă dânsul până în sfârşit, iar tu pentru ce te leneveşti de cele veşnice ? ».

 De vei vedea pe cineva judecându-se pentru un lucru, iarăşi zi către sine :

« Suflete, aceştia pentru un lucru de nicio treabă atâta sârguinţă şi ceartă arată unii către alţii, iar tu, cu mii şi mii de talanţi fiind dator, pentru ce nu cazi către Dumnezeu precum se cuvine, ca să dobândeşti iertare ? »

De vei vedea pe oarecari zidind casă, zi iarăşi : 
« Suflete, aceştia casa de tină zidesc, sârguindu-se a săvârşi lucrul ce le stă înainte, iar tu, pentru ce defaimi veşnicele locaşuri şi  nu te nevoieşti a ridica întru sine locaş lui Dumnezeu din alcatuirea şi încheierea faptelor bune ? »

Dar ca să nu lungim cuvântul luând una câte una [din aceste pricini], prin orice vom vedea în viaţă să ne sârguim ca pe gândurile cele lumeşti şi priveliştile cele mireneşti întru cele duhovniceşti să le mutăm şi, cu adevărat, dintru toate ne vom folosi, harul lucrând împreună cu noi.

Sf. Efrem , în Everghetinosul, vol. III, Ed. Cartea Ortodoxă~Ed. Egumeniţa, 2008.