Fragment din predica I. P. S, Iosif - 2006

                       Astăzi aş vrea să vă spun două lucruri despre întâlnirea lui Zaheu cu Domnul: această întâlnire îl eliberează pe Zaheu de toate legăturile cu lumea, de tot cef ăcuse din el un om urât de evrei, de propriul său popor. Însă de îndată ce-L întâlneşte pe Hristos, devine liber. Şi această libertate, pe care o regăseşte faţă de starea sa de vameş în societatea evreiască din acea vreme, îl şidetermină să facă anumite fapte. Nu numai să se pocăiască şi să devină liber duhovniceşte, ci şi să facă anumite gesturi. Şi ce spune el? "Întorc împătrit celor pe care i-am nedreptăţit. " (Luca 19, 8) Ce înseamnă aceasta? Noi simţim că trăim contradicţii în fiecare zi, în fiecare an, în fiecare clipă. Nedreptăţim mereu pe aproapele. Şi nu e vorba numai să ne pocăim în inimile noastre; trebuie să începem prin aceasta, dar trebuie să întoarcem dreptate pentru nedreptatea pe care am făcut-o. Aşadar există un vameş în viaţa noastră sufletească, ascunsă. E nevoie de gesturi, e nevoie să ieşim din noi înşine şi să mergem către ceilalţi, cu gesturi văzute. Aceste gesturi pe care le facem în calitate de creştini, sunt faptele bune. De aceea spune sfântul Pavel: "cel care spune că are credinţă dar nu o arată prin faptele sale, credinţă nu are". Dar ce spunem despre cel care nu mărturiseşte prin cuvânt că are credinţă, dar o dovedeşte prin faptele sale?

Sursa: http://www.mitropolia-paris.ro/content/fsjc/253.ro.pdf