Domnul "neîncetat miluieşte, şi pururea miluieşte, şi niciodată nu încetează făcând aceasta "

« Mărturisiţi-vă Domnului, că este bun ; că în veac este mila Lui. »

(Psalmul 135, 1)

***

« Mulţumiţi Domnului, zice, o, robii Domnului, pentru că v-a miluit cu aşa faceri de bine », ce le-a pomenit şi în psalmul trecut[...] la toate sfârşiturile  stihurilor psalmului acestuia se scrie « că în veac este mila Lui ». Aceasta însă  se scrie aşa ori pentru adăugirea laudei dumnezeieştii mile cea de acest fel, ori şi către înspăimântare şi mirarea celor ce cântă.*

Notă de subsol :

 Pentru aceea zice Hrisostom :

« La fiecare stih adaugă chip de laudă peste laudă. Prin « că în veac este mila Lui ». zice nu că uneori face bine, iar alteori Se depărtează – care lucru se întamplă la oameni : de patimi oprindu-se, şi de neputinţă împiedicându-se - , ci că neîncetat miluieşte, şi pururea miluieşte, şi  niciodată  nu încetează făcând aceasta ».

Zice şi Teodorit :

« Aduceţi lui Dumnezeu mulţumitoarea laudă, aducându-vă aminte de bunătăţile cele date de El, şi de mila Lui cea  nemăsurată minunaţi-vă ».

Însemnăm însă aici că psalmul  acesta se zice şi Polieleu(adică multmilostiv), pentru multa milă de care se pomeneşte în fiecare stih din el, de unde a luat denumirea de Polieleu, care  numire o a luat şi psalmul cel trecut, adică acesta : « Lăudaţi numele Domnului » ; dar şi cel spânzurat în mijlocul bisericii, policandrul, adică mult-lumânărarul, de aici a luat numire, şi care se aprinde odată ce se cântă Polieleul. »

Cuviosul Eftimie Zigabenul ; Sfântul Nicodim Aghioritul – Psaltirea în tâlcuirile Sfinţilor Părinţi  - Volumul I, Editura Egumeniţa, Editura Cartea Românească, 2009