Joi(a 3-a săptămână a Postului)
« Din multă vorbă nu vei scăpa de păcat »(Pilde 10, 20) Creştinii trezvitori numesc toate simţurile ferestre ale sufletului, prin care, dacă le deschizi, fuge toată căldura lăuntrică. Cea mai cuprinzătoare deschizătură, o uşă larg deschisă care lasă acea căldură să se scurgă în valuri, este limba căreia i se dă voie să vorbească ce şi cât vrea. Multa vorbire aduce tot atâta vătămare trezviei şi rânduielii lăuntrice cât toate celelalte simţuri dimpreună, căci ea se leagă de obiectele tuturor simţurilor şi sileşte sufletul să vadă chiar şi când nu vede, să audă chiar şi când nu aude, să pipăie chiar şi când nu pipăie. Ceea ce este visarea întru cele lăuntrice, este multa vorbire întru cele din afară ; însă aceasta din urmă e mai păgubitoare, fiindcă ţine de real şi, ca atare, lasă urme mai adânci. Pe deasupra, de ea sunt strâns legate părerea de sine, obrăznicia şi idioritmia – aceste furtuni ce nimicesc buna rânduială, lăsând în urma lor nesimţire şi orbire. După toate acestea, cum poate scăpa de păcat cel ce vorbeşte mult ? »
Un leac al acestei « boli » este rugăciunea în singurătatea cu Hristos a inimii, dar câţi dintre noi avem puterea să căutăm consecvent vindecare ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu