Anonim spunea...
Iuliana as vrea sa aduc si eu completare de la Sf. Ioan Gura de Aur cu privire la acest subiect:
"Sunt convins ca proasta crestere a copiilor si inrarirea lor nu se datoreste altui fapt decat dragostei patimase ce o avem pentru bunurile materiale ale acestei lumi. Grija de cele lumesti si preferinta parintilor numai pentru bunurile pamantului, ii silesc sa nu se ingrijeasca de copii si, o data cu asta, sa nu se ingrijeasca nici de sufletele lor. Acesti parinti(sa nu se creada ca vorbesc cu patima)sunt mai rai decat asasinii de copii.Acestia despart sufletul de trup, ceilalti parinti, prin purtarea lor, arunca in focul gheenei sufletul lor, odata cu trupul lor. E necesar si e in firea lucrurilor ca trupul lor sa moara, dar moartea sufletului lor ar fi putut fi inlaturata daca lipsa de purtare de grija n-ar fi adus-o asupra copiilor lor. Mai mult inca, invierea cea de obste va face sa dispara moartea trupului, pierderea sufletului insa este ireparabila un suflet pierdut, nu se mai mantuie, este chinuit vesnic. Prin urmare, pe buna dreptate am spus ca parintii care nu se ingrijesc de mantuirea copiilor lor sunt mai rai decat ucigasii de copii. Nu-i atat de groaznic sa-ti ascuti sabia, sa-ti inarmezi mana, s-o implanti in gatul copilului, pe cat de groaznic este a pierde si a strica sufletul lui. Nimic nu o poate egala." [...]
"Intelepciunea adevarata si adevarata stiinta de carte nu este decat frica de Dumnezeu".[...]
"Tribunalele, legile, pedagogii, parintii, insotitorii si profesori copiilor nu sunt de nici un folos.Unii pedagogi sunt corupti prin bani, altii nu se gandesc cum sa-i creasca pe copii sanatosi la suflet si la trup, ci se gandesc doar cum sa-si primeasca leafa. Prin urmare, va ma indrazni cineva sa spuna ca se pot mantuii tinerii care traiesc inconjurati de atatea rele si pacate? De unde le mai poate veni mantuirea? Unii tineri,si sunt putini acestia,care scapa de furia desfranarii de orice fel, nu pot scapa de celelalte iubiri tiranice,care strica totul:dragostea de bani si dragostea de slava;altii insa, cei mai multi, pe langa patima dupa bani si dupa slava, sunt stapaniti cu mai multa furie de desfranare, de dragoste trupeasca. Cand e vorba sa dam pe copii nostri sa invete carte, nu numai ca indepartam din calea lor tot ce le-ar putea impiedica instructia, dar ne folosim de toate mijloacele care le inlesnesc invtatura: le tocmim pedagogi si profesori, cheltuim bani, nu-i punem sa faca alte treburi,s trigam la ei de mai multe ori decat instructorii de la jocurile olimpice, aratandu-le ca nestiinta de carte aduce cu sine saracia, iar invatatura, bogatie. Dar cand e vorba sa facem pe fiii nostri sa aiba purtari bune,sa aiba o vietuire desavrasita ,putem noi oare crede ca aceasta o putem dobandi de la sine -La ce foloseste copiilor educarea sufletului?
-Ei bine,acest gand este cel care strica totul, anume ca lucrul cel cu adevarat de neaparata trebuinta, cel care mentine viata noastra, este socotit de prisos, pare secundar.
Daca ar vedea cineva pe fiul sau bolind cu trupul, negresit ca n-ar spune: "Ce folos are sa se faca sanatos?" Dimpotriva s-ar da toata silinta sa-l faca atat de sanatos incat sa nu i se mai intoarca boala. Cand insa sufletul copilului este bolnav, parintii spun ca n-are nevoie de nici o ingrijire.
Si indraznesc sa se mai numeasca parinti dupa ce rostesc astfel de cuvinte!
Numiti cultura si civilizatie mergerea necontenita la cursele de cai si la spectacolele teatrale; spuneti ca om este liber daca este bogat; numiti marinimie sufleteasca darnicia facuta din dragostea de slava si de dragul laudelor multimii; numiti indrazneala semetia proesteasca; numiti dragoste de oameni mesele intinse insotite de chefuri si desfranre; numiti om de curaj pe cel ce savarseste nedreptati si face rau. Apoi ca si cum n-ar fi de ajuns aceasta inselaciune, dati virtutilor nume contrarii lor:intelepciunii ii spuneti mojicie, blandetii-stanjeneala, dreptatii-lasitate, smereniei-slugarnicie, renuntari la drepturile tale de dragul linistii si al pacii, slabiciune. Dati virtutilor aceste nume ca si cum v-ati teme ca nu cumva sa scape de pieire copiii vostri daca ar auzi de la altii adevaratul lor nume.
Oamenii care iubesc banii si averile ajung in chip neindoios invidiosi, stricati, gata oricand sa injure, sperjuri, obraznici, insultatori, hoti, nerusinati, indrazneti, nerecunoscatori si facatori a tot felul de rautati. Martor vrednic de credinta ale acestor adevaruri este Pavel, care spune ca radacina tuturor relelor este iubirea de arginti. Mai inainte de el, Hristos a aratat acelasi lucru si a spus ca nu este cu putinta sa slujeasca lui Dumnezeu cel care slujeste patimii iubirii de arginti. Prin urmare, daca pasii tanarului sunt condusi chair de la inceput spre aceasta robie, cand va putea ajunge liber, cand va putea scoate capul din valurile care il invaluie, o data ce toti il imping, toti il dau la fund si aduc peste el primejdia inecului?"
Ma opresc aici si ajung tot la concluzia ta: « N-as vrea sa fiu rea sau nedreapta, dar cred ca raul are doua radacini: guvernantii inconstienti de efectele negative ale "balbaielilor" lor sau chiar corupti si familiile care nu dau o temelie crestina, ortodoxa educatiei copiilor lor, iar apoi ii abandoneaza, practic, in "mainile" profesorilor si ale anturajului lor la fel de "derutat", intervenind fara succes abia cand este prea tarziu spre a mai obtine ceva. » Am trait tot raul la care se referea Sf Ioan Gura de Aur, si am scapat doar pentru ca parintii mei s-au trezit la timp(luminati fiind de Dumnezeu bineinteles)si au inceput sa se ocupe si de sufletul meu. E trist acest subiect si nu stiu ce sa mai scriu.......
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu