Povestea racilor fierţi
Înainte de intrarea în noul colectiv[ism], îmi bǎteam gura degeaba, spunând cǎ intrǎm într-o mare înşelǎciune. Dupǎ ce omul mǎ asculta, îmi replica : „eu cred cǎ o sǎ fie bine”.Acest optimism era o iluzie prezentǎ la majoritatea. O opoziţie la acest curent? Nu, procentul celor care susţineau aderarea era zdrobitor, iar aceasta este o primǎ asemǎnare cu epoca de aur când ne amintim cu toţii de majoritatea în alegeri a mult iubitului. De ce mǎ încǎpǎţânam sǎ nu le dau dreptate optimiştilor? Pentru cǎ era şi este imposibil sǎ aşteptǎm binele de la nişte persoane care Îl neagǎ pe Dumnezeu.
Continuarea:
Continuarea:
http://www.razbointrucuvant.ro/2009/05/26/parintele-ioan-buliga-povestea-racilor-fierti/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu