Sf. Teofan Zăvorâtul – Tâlcuiri

Marţi[Fapte 17, 19-28 ; In. 19-36]. « Dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur ; iar dacă va muri, multă roadă aduce. » Aşadar, mori, dacă vrei să fii roditor ; mori cu adevărat, aşa încât să ai în inimă simţământul că ai murit. Ca mortul, care este nepăsător faţă de tot ceea ce-l înconjoară, să fii şi tu : te laudă-taci ; te ocărăsc-taci ; eşti sătul-taci ; eşti flămând-taci. Aşa să fii faţă de toate cele din afară, iar lăuntric să fii acolo unde ajunge orice mort, înaintea feţei Atotdreptului Dumnezeu, gata să asculţi hotărârea cea din urmă a judecăţii. « Dar care este roada, veţi spune, de vreme ce totul se stinge ? » Nu, nu se va stinge, ci va apărea o energie, şi încă ce energie ! « O clipă doar a mai rămas », îţi vei spune, « acum vine sentinţa : să mă grăbesc să mai lucrez ceva » - şi o să te grăbeşti. Şi tot aşa în fiecare clipă.