Δόξα Πατρὶ καὶ Υἱῷ καὶ Ἁγίῳ Πνεύματι - ΚΟΙΝΩΝΙA -

Δόξα Πατρὶ καὶ Υἱῷ καὶ Ἁγίῳ Πνεύματι - ΚΟΙΝΩΝΙA -

luni, 12 octombrie 2009

...şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet....(II)



De la acelaşi domnitor moldovean învăţăm, dacă ne aplecăm cu atenţie asupra relatării, cât preţuieşte milostenia, cum răsplăteşte Dumnezeu celui ce dăruieşte fără a aştepta ceva în schimb, numai pentru dragostea lui Hristos şi spre slava numelui Său. Precum bunul samaritean, văzându-şi aproapele căzut între tâlhari, zăcând abia viu, îi sare în ajutor. În vremuri de restrişte, dispreţuind cele trecătoare ale acestei lumi, ridicându-se deasupra viclenei iubiri de arginţi, , domnitorul Vasile Lupu plăteşte datoriile Patriarhiei ecumenice, uşurându-i povara sub care se prăbuşise. Câştigă astfel recunoştinţa patriarhului Partenie, cum scrie în Pateric, şi vede înflorind această rară virtute în inima ierarhului din Constantinopol. Câţi dintre cei ajutaţi în ceasul greu al prăbuşirii îşi mai amintesc măcar de binele făcut şi câţi mulţumesc binefăcătorului lor când Domnul le înseninează din nou calea mântuirii ? Generozitatea patriarhului Partenie nu este la îndemâna oricui, însă Dumnezeu nu caută doar la valoarea darului, ci se bucură şi de gândul cel bun. Recunoştinţa noastră se poate la fel de bine exprima prin rugăciunile înălţate pentru binefăcătorii noştri, cărora Domnul le întoarce însutit şi înmiit.

Dacă până aici m-am oprit asupra gesturilor exemplare ale unor oameni aleşi, luminaţi şi bogat dăruiţi de Dumnezeu, vă îndemn să zăbovim o clipă privind şi spre popor, spre cei ce au primit doar un talant sau doi, dar l-au sporit, urmând pilda vrednicilor  conducători, dascăli şi ierarhi , care îi păstoreau. Clerici, monahi şi credincioşi se grăbesc să întâmpine la Galaţi corabia care aduce odorul de mult preţ, însoţindu-l în procesiune cu rugăciuni, cântări duhovniceşti şi făclii aprinse,  pentru că lumină este orice sfânt pe care Domnul nu îngăduie să-l ascundem sub obroc, ci îl pune să lumineze toată casa Lui duhovnicească, Sfânta Biserică. Nădejdea în ocrotirea Cuvioasei Parasheva trebuie să fi umplut toate sufletele creştineşti aflate în procesiune, de lumină duhovnicească şi de har. Sfânta Parascheva, cea mult-folositoare, iată că pune în mişcare întreaga suflare românească a locurilor, ajutând creştinilor să uite de grijile vieţii trecătoare şi să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Adevărată făclie nestinsă este Cuvioasa Maica noastră Parascheva, iar poporul, în simplitatea şi curăţia inimii lui, o urmează cu smerenie şi credinţă.
Domnitor, mitropolit, cler şi popor, deopotrivă se închină moaştelor Sfintei care avea să lumineze Moldova secole de-a rândul, din racla ei de la « Sfinţii Trei Ierarhi », dând mărturie tuturor cum cinsteşte Domnul pe cei ce Îi slujesc Lui.
Prin purtarea Sa de grijă, calea către Împărăţie este arătată până la sfârşit de făcliile pururi aprinse ale Sfinţilor, care răspund la puţină dragoste cu dragoste jertfelnică, la rugăciune sărmană, cu rugăciune mijlocitoare, la prăznuire trecătoare, cu ocrotire necontenită. Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi pe noi !




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu