Sf. Teofan: "pentru a ne izbăvi de păcatul osândirii, trebuie să dobândim inimă milostivă"

Vineri[Rom. 11, 25-36; Mt. 12, 1-8]. „ Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă, nu aţi fi osândit pe cei nevinovaţi”. Aşadar, pentru a ne izbăvi de păcatul osândirii, trebuie să dobândim inimă milostivă. Inima milostivă nu judecă nu numai încălcările părelnice ale legii, dar nici pe cele învederate tuturor. În loc să judece, ea compătimeşte, şi mai degrabă va plânge decât să mustre. Cu adevărat, păcatul osândirii e rodul unei inimi nemilostive, care se bucura de răul altuia şi află desfătare în înjosirea aproapelui, în prihănirea numelui acestuia şi în terfelirea cinstei lui. Această faptă este ucidere de om şi este săvârşită în duhul celui care e ucigaş de oameni dintru început. Aici se alătura clevetirea, care e din acelaşi izvor, căci diavolul de aceea se şi numeşte diavol – întrucât cleveteşte şi răspândeşte pretutindeni clevetirea. Grăbeşte-te să trezeşti în tine mila de îndată ce îţi vine reaua dorinţă de a judeca şi cu inima plină de milă să cazi apoi cu rugăciune la Dumnezeu, ca El să te miluiască şi pe tine: nu doar pe cel pe care ai vrut să-l osândeşti, ci şi pe tine însuţi , care poate că ai mai multă nevoie de milă decât el – şi ispita cea rea are să piară.