Luni[I Cor. 9, 11-18 ; Mt. 16, 1-6]. Fariseii şi saducheii I-au cerut Domnului să le arate semn ; dar nu vedeau că au un semn înaintea ochilor. Domnul Însuşi era semnul ; învăţătura Sa şi faptele Sale arătau cine este El ; de altă mărturie nu mai era nevoie. « Lucrările pe care le fac Eu...acestea mărturisesc despre Mine »(In. 10, 25, le-a spus El iudeilor. « Faţa cerului ştiţi s-o judecaţi, i-a mustrat Domnul, dar semnele vremurilor nu puteţi ». De ce s-a întâmplat asta cu ei ? Fiindcă trăiau doar viaţa din afară, iar înlăuntrul lor nu priveau ; iar fără luare-aminte, fără adunare şi adâncire în sine nu este cu putinţă nici a băga de seamă, nici a pricepe lucrările dumnezeieşti. Acelaşi lucru continuă până acum. Toţi au în faţa ochilor creştinismul – adevărată minune a lui Dumnezeu -, dar cei ce îl privesc nu văd asta, şovăie în credinţă şi apostează. Ochii lor pierd putinţa de a vedea în el pecetea dumnezeiescului, şi aceşti oameni sunt gata să ceară, asemenea iudeilor, semne deosebite din cer. Semn însă nu li se dă şi nu li se va da, fiindcă ei îl cer doar ca să ispitească pe Dumnezeu, nu ca să meargă pe calea lui Hristos. Tu doar păşeşte pe această cale şi vei vedea încă de la primul pas că ea este dumnezeiască, duce la Dumnezeu şi Îl apropie pe Dumnezeu de tine. Iudeilor, Domnul le-a zis : « Semn nu se va da...decât semnul proorocului Iona ». Domnul i-a prevenit şi pe necredincioşii de acum, pregătind pentru ei răspunsul : « Se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge atunci neamurile pământului... »(Mt. 24, 30)
Donează și tu o Biblie pentru copiii din școli și licee
Acum o săptămână
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu