AXIONUL
*** ***
Apoi voi umple de negrăită bucurie pe cei ce sunt mâhniţi
acum şi către care degrabă mă slobozeşte, ca degrabă şi ei, lepădând mâhnirea,
să se veselească de Tine, izbăvitorul lor. Slobozeşte-mă pe mine, robul
Tău, ca să mă odihnesc, după ostenelile cele de mulţi ani, în sânul lui Avraam;
căci acum au văzut ochii mei mântuirea Ta cea pregătită tuturor popoarelor. Ochii mei au
văzut lumina cea pregătită pentru izgonirea întunericului, spre luminarea
neamurilor, spre descoperirea tainelor dumnezeieşti cele neştiute, lumina care
ai răsărit spre slava poporului Tău Israil, şi pe care, prin proorocul
Isaia, ai făgăduit-o, zicând: "Am
dat în Sion mântuire lui Israil, spre preamărire". ICOANE
http://europeana.cimec.ro/detaliu.asp?k=66BB6F7EF5B24FC392408DA501535141
(http://stage.srpskoblago.org/Archives/Decani/exhibits/Collections/GreatFeasts/CX4K1739_l.html)
„Nu pricep, Curată...”
***
ΑΚΑΤΑΛHΠΤΟΝ ΕΣΤΙ - ΘΕΟΤΟΚΕ Η ΕΛΠΙΣ
“În aceeaşi vreme când părinţii au suit pe pruncul
Iisus, ca să facă după obiceiul legii pentru dânsul, în biserică a venit, purtându-se
de Duhul lui Dumnezeu, Sfântul Simeon,
bătrânul, om drept şi credincios, aşteptând mângâierea lui Israil,
care era să fie prin venirea lui Mesia, pentru că ştia că acum se apropie Mesia
cel aşteptat, de vreme ce sceptrul lui Iuda trecuse la Irod, după proorocia
strămoşului Iacov patriarhul, care mai înainte a zis: "Nu va lipsi domn din Iuda, până ce va veni aşteptarea
neamurilor, Hristos Domnul". Asemenea şi cele şaptezeci de
săptămâni de câte şapte ani ale lui Daniil, acum se sfârşiseră, după care se
socotise că va fi venirea lui Mesia. Pe lîngă aceasta, lui Simeon era făgăduit de la Duhul Sfânt
să nu vadă moartea mai înainte de a-L vedea pe Hristos Domnul.
Acela, privind spre Fecioara
cea Preacurată şi spre Pruncul cel ţinut de ea, a văzut darul lui Dumnezeu,
înconjurând pe Maica şi Pruncul ei şi cunoscând, cu duhul, că Acela este Mesia cel
aşteptat, s-a apropiat cu sârguinţă şi, primind în mâini cu bucurie negrăită şi
cu frică cucernică, cel albit ca o lebădă de cărunteţe a dat mare mulţumire lui
Dumnezeu, înaintea sfîrşitului său, cu veselie cântând şi zicând: "Acum
slobozeşte pe robul Tău, Stăpîne, după Cuvântul Tău, în pace. Eu
n-am avut linişte în gândurile mele, în toate zilele aşteptându-Te şi în toate
zilele îngrijindu-mă, când vei veni. Acum,
văzându-Te, pace am câştigat şi de grijă scăpând, mă duc din cele de aici,
veste de bucurie ducând părinţilor mei pentru că voi spune despre venirea Ta în
lume, strămoşului Adam, lui Avraam, lui Moise, lui David, lui Isaia şi
celorlalţi sfinţi părinţi şi prooroci.
Auzind Iosif şi Preacurata
Fecioară unele ca acestea despre Prunc, de la sfântul şi dreptul bătrân, se mirau
de cele grăite pentru El, pentru că vedeau pe Simeon grăind către Prunc ca spre
un om bătrân. Apoi, se ruga nu ca unui
om, ci ca unui Dumnezeu Care are puterea vieţii şi a morţii şi Care putea să-l
slobozească îndată pe bătrân spre altă viaţă sau să-l ţie încă în cea de aici.
Deci, i-a binecuvântat Simeon,
lăudând şi mărind pe Maica cea Preanevinovată, care a născut pe Omul Dumnezeu
şi, fericind pe Sfântul Iosif, părutul tată, care s-a învrednicit a fi slujitor
unei Taine ca aceasta. Apoi a zis
către Maria, Maica Lui, iar nu către Iosif, pentru că vedea cu prooroceşti ochi
pe Maica cea fără de bărbat:
"Iată, Acesta este spre căderea şi
scularea multora în Israil",
adică spre căderea celor care nu vor
voi să creadă cuvintele Lui, iar spre scularea celor ce vor primi cu dragoste
sfânta Lui propovăduire; spre căderea cărturarilor şi a fariseilor, pe
care i-a orbit răutatea lor, iar spre scularea pescarilor celor simpli şi
neştiutori. Pentru că va alege pe cei neînţelepţi, ca să ruşineze pe cei
înţelepţi ai veacului acestuia. Apoi
va fi spre căderea sinagogii evreeşti a Legii celei Vechi şi spre ridicarea
Bisericii lui Dumnezeu, prin darul cel nou şi spre semnul Căruia se va zice
împotrivă. Căci multă grăire împotrivă va fi pentru Dânsul între
popoare; unii vor zice că este bun, iar alţii nu, ci că înşeală poporul. Şi-L
va pune pe El, după cuvântul proorocului Ieremia, ca pe o ţintă spre săgetare,
spânzurându-L pe lemnul Crucii şi rănindu-L cu piroanele ca cu săgeţile şi cu
suliţa. În acea vreme, ţie, o! Maică
fără de bărbat, prin suflet îţi va trece sabia şi vei suferi dureri în inimă,
când vei vedea pe Fiul tău pironit pe cruce, pe care l-ai născut în lumea
aceasta fără de dureri. Pe Acela îl vei petrece din lumea
aceasta cu multe dureri şi cu mare tânguire".
Sursa :
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu