Pe traseul nostru urmează Sibiul, oraş în care ne-am propus vizita la Muzeul Brukenthal, intrat în posesia Bisericii Evanghelice din România, prin dorinţa testamentară a baronului Samuel von Brukenthal, dar administrat încă de Ministerul Culturii. Aflux teribil de vizitatori, preţuri cam mari pentru buzunarele noastre ! Alegem varianta Galeriei de artă europeană şi a Galeriei de artă românească. E amiază ; nu avem prea mult timp la dispoziţie. Admirăm în fugă câteva tablouri. Mă încântă « Omul cu tichie albastră » al lui Jan van Eyck, aparţinând Scolii Flamande şi Olandeze din secolul al XIV-lea. Nu pot face fotografii pentru că nu am plătit taxa. Nenumărate scene mitologice, de vânătoare sau de război, naturi moarte sau portrete de epocă din toate ţările Europei « bune » : Italia, Germania, Olanda, Anglia. Nu mă prea încântă aceste teme, iar iconografia occidentală nu-mi transmite niciunfior religios. Chipurile sunt atât de « lumeşti », netransfigurate, fără har. La întâmplare, Lorenzo Lotto, Sf. Ieronim penitent(sec. XVI) ; da Messina, Răstignirea(sec XV) ; Jacob Jordaens, Sfânta Familie(sec. XVI). În schimb, minunate cele două tablouri semnate Pieter Breughel cel Tânăr !
Arta românească este bogat reprezentată şi mi-a dat un sentiment de mândrie naţională. Artă senină, care transfigurează : Grigorescu, Luchian, Andreescu, Tonitza şi mulţi alţii. Am remarcat şi am admirat : « Peisaj de pădure », N. Grigorescu, « Mama », Ciucurencu, « Interior ţărănesc », Ţuculescu ; « Cerşetor » şi « Flori albastre », Şt. Luchian, « Interior », Petraşcu, « Arlechin », Iser, « Cap de fetiţă », N. Tonitza, « Nuntă ţărănească », Magdalena Rădulescu... Mă opresc, atât am apucat să notez. Nu ocoliţi Palatul Brukenthal dacă ajungeţi în Sibiu !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu