Icoana din categoria celei de la Mănăstirea Coteşti
Mănăstirea Coteşti
Al doilea popas : Mănăstirea Dălhăuţi – una dintre cele mai vechi aşezăminte monahale româneşti, situată la 20 de km de Focşani. Este renumită datorită icoanei Maicii Domnului şi vieţuirii vremelnice în mănăstire a Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului(prăznuit la 25 aprilie). « Tradiţia ne spune că Sfânta Icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost primită de stareţul acestei sihăstrii, Anufie monahul, de la episcopul Ierusalimului şi adusă, în chip minunat, la Dălhăuţi. » .
Despre Sfânta Icoană puteţi citi la :
Sursa imaginii:
http://www.tourism.info.ro/index.php?a=md&j=Vrancea&t=Manastiri&id=77
***
La Mănăstirea Coteşti, din comuna vrânceană Coteşti, am fost primiţi de Maica Domnului Hrănitoare de Prunc. Iniţial schit de călugări, a devenit în 1815 mănăstire de maici.În 1959, monahiile au fost alungate şi mănăstirea închisă de regimul comunist. Viaţa monahală a fost reluată din 1990, având în prezent un sobor de 20 de vieţuitoare.
“Ansamblul Mănăstirii Coteşti, monument istoric, este alcătuit din Biserica „Sfânta Treime”şi turnul clopotniţă.
Din istoricul Mănăstirii Coteşti reiese că localitatea a fost stăpânită în urmă cu 450 de ani de căpitanul Stan Cotea. În 1470 Radu al-III-lea cel Frumos dăruieşte prin hrisov capitanului Cotea, sate din judeţ, iar de-a lungul timpului urmaşii acestuia au ocupat dregatorii pe care le-au exercitat în mod efectiv.
Aşezământul religios căruia fondatorii i-au dat numele de Coteşti, este o ctitorie a veacului al XVIII-lea. O dată precisă a întemeierii mănăstirii nu se cunoaşte, dar din istoricul întocmit de B.P. Haşdeu, reiese că în 1959 se păstra în biserică un pomelnic al ctitorilor Mănăstirii Coteşti, din 1720 transcris după textul chirilic în 1941. Prezenţa pomelnicului poate fi atribuită lui Ştefan episcopul Buzăului, care la venirea lui Vodă Nicolae Mavrocordat la Buzau, în 1728, a transformat şcoala înfiinţată de fostul episcop, într-una greco-slavonă. Mănastirea a posedat hrisoave domneşti, acte, zapise privitoare la fondare, precum şi pentru toate daniile avute, însă toate au fost distruse în timpul războiului din 1916-1918. În prezent monumentul nu are decât o pisanie din 1947, scrisa în interior, în pronaos, pisanie ce cuprinde numele celor care au contribuit la refacerea bisericii în 1947.
Planul bisericii este de tip navă,compartimentat în altar, naos, pronaos si este o construcţie din cărămidă pe o fundaţie din piatră, cu turla pantacrator peste naos care a fost afectată, pierzându-se turla din zidărie din care s-a păstrat doar baza, partea superioară fiind executată din lemn. Pictura murală interioară originală, din sec.XVIII, s-a realizat în tehnica fresco în tradiţia bizantină şi s-a păstrat prin retuşarea realizata de catre Ad. Cantini. Pictura exterioară reprezinta icoana hramului[« Sfânta Treime »], flancată de doi arhangheli şi de sfinţi apostoli. »
http://www.vrancea.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=469
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu